Eveniment 02.03.2025

Astăzi 2 martie 2025 se împlinesc 35 de ani de la înființarea Muzeului Național al Aviației Române . Aniversarea a fost marcată printr-un eveniment care a avut loc vineri 28 februarie 2025 ,la care a am participat la invitația conducerii muzeului și care s-a desfășurat la Centrul 85 Comunicatii Aero și Informatică!
Au fost prezenți reprezentanți ai Statului Major al Forțelor Aeriene , Aeroclubului României, ai asociațiilor și fundațiilor, precum și colaboratori și istorici .
În expunerile și luările de cuvânt s-au trecut în revista activitățile organizate în cadrul muzeului de-a lungul timpului și au fost înmânate distincții aniversare!
În prezent muzeul trece printr-un amplu proces de modernizare care se va finaliza în anul care urmeaza!

23 ianuarie 2025

S-a întâmplat în 23 ianuarie 1922: La această dată, a venit pe lume Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului, el fiind considerat părintele paraşutiştilor militari români. Pe lângă meritele sale de a reforma această armă de elită a armatei române, Grigore Baştan a devenit un veritabil reper în istoria paraşutiştilor. El a deţinut timp de 45 de ani recordul naţional la saltul cu paraşuta, până pe 12 aprilie 2015, şi se spune că ar fi sărit și cu fiul său, Marius, în braţe (care avea doar cinci ani), pentru a demonstra cât de sigură era paraşuta inventată de el. Generalul-maior Grigore Baștan s-a născut în localitatea Coșcodeni, comuna Flămânzeni, jud. Bălți (azi în Republica Moldova) și a decedat în ziua de 8 februarie 1983, la București. El a făcut parte din prima companie de parașutiști militari din armata română, subunitate înființată la data de10 iunie 1941, subunitate care, în anul 1944, a participat la luptele din nordul Bucureștiului. În anul 1950, el și-a adus o contribuție esențială la reînființarea primului batalion de parașutiști și a avut un aport valoros la dezvoltarea pe noi baze a acestei specialități militare, în pregătirea a mii de parașutiști militari.
Generalul Baștan a avut preocupări în dezvoltarea materialelor de desant, iar spiritul său de inventator și inovator a dus la realizări notabile, inclusiv prin realizarea completului de parașute BG-7M (principală) și BG-3M (de rezervă), folosite pe o perioadă îndelungată în Armata României. La data de 20 august 1970, generalul Grigore Baştan, comandant în acel moment al Trupelor de Paraşutişti şi locţiitor pentru paraşutişti al Comandantului Aviaţiei Militare, a stabilit un record naţional de paraşutare, executând un salt din aeronavă de la înălțimea de zece mii de metri, cu o cădere liberă de șapte mii de metri, record care a fost, vreme de 45 de ani, de neatins. „Această zi de 20 august a intrat în istoria paraşutismului românesc, privind atât pe cel sportiv cât, mai ales, pe cel militar: sportiv pentru că atunci a fost efectuată o paraşutare de la altitudinea de 10.000 de metri cu cădere liberă 7.000 m, şi militar pentru că a fost executată cu completul de paraşute BG7M şi BG3M care, începând de atunci, echipează unităţile de paraşutişti din Sistemul Naţional de Apărare. Parametrii paraşutării mai conţin şi două elemente semnificative: deplasarea pe orizontală s-a produs pe o distanţă de 11 kilometri. Paraşutarea s-a efectuat dintr-un avion AN-24T pilotat de către colonelul Iacob Mihai, aflat în echipaj cu copilotul Malaicu Iosif, cu Bratu Genone, navigator de bord, cu Păştin Vasile, mecanic de bord”, scria în anul 1997, generalul Iosif Rus, într-o publicaţie dedicată memoriei generalului Baştan.
Grigore Baştan a devenit o legendă vie a paraşutiştilor militari şi sportivi. Eșl a fost implicat în mod activ și în coordonarea parașutismului sportiv în România. În anul 1971, el devenea primul general parașutist din armata română și a condus destinele parașutismului militar românesc până la trecerea sa în rezervă în anul 1979. Ca o încununare a unei activităţi deosebite desfăşurate în slujba armatei, a apariţiei, dezvoltării, organizării şi pregătirii trupelor de paraşutişti, a unei activităţi de excepţie în domeniul paraşutismului sportiv, a activităţii de inventator al unor tipuri de paraşute aflate în dotarea trupelor de paraşutişti, prin decretul din 7 mai 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, i s-a acordat gradul de general maior (pe atunci, așa se numea gradul de general de brigadă cu o stea de azi). Pe durata celor patru decenii de carieră militară, din care peste trei decenii în slujba paraşutismului militar românesc, Grigore Baştan a executat un număr de 677 salturi cu paraşuta, în toate condiţiile meteo, inclusiv iarna, salturi pe apă, lacuri sau pe Marea Neagră, în zona muntoasă, pe timp de noapte şi salturi de la mare altitudine.
El a fost trecut în rezervă la data 7 martie 1979. În ultimii săi ani de carieră, dar şi după pensionare, el a lucrat la redactarea unei istorii a paraşutismului militar românesc, lucrare care nu a putut fi publicată decât mult mai târziu, după căderea regimului comunist, din cauza caracterului confidenţial a activităţilor de organizare şi instruire a trupelor de paraşutişti. A trecut la cele veșnice după o scurtă suferinţă, în urma unui infarct miocardic, produs în urma unor emoţii puternice şi a unor discuţii contradictorii cu anumiţi factori de răspundere, în ziua de 8 februarie 1983. A fost înmormântat cu onorurile militare cuvenite în Cimitirul Militar Ghencea. Drept omagiu pentru activitatea depusă în slujba paraşutismului militar românesc numele său a fost atribuit Centrului de Instruire pentru Forţele Speciale pe vremea când această instituție funcționa la Buzău, precum şi unei străzi din acest oraş, considerat leagăn al paraşutismului militar. De asemenea, Şcoala generală nr. 6 din municipiul Buzău a primit numele generalului în toamna anului 2014.
Surse:
Eugen-Dorin Spătaru, Generalul-maior paraşutist Grigore Baştan, Revista Document
Eugen-Dorin Spătaru, O viaţă sub cupola de mătase. Generalul paraşutist Grigore Baştan,Editura Militară, 2015

Eveniment – lansarea cărții „Airborne„

Fundația „General Grigore Baștan” în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, Editura Militară și Asociația Tradiția Militară, a organizat lansarea cărții „Airborne! Despre o poveste neromanțată a istoriei trupelor de paraşutişti”, autori Soare Vasile și Tocilă Constantin Doru.
Lansare cărții s-a înscris în ciclul evenimentelor dedicate împlinirii a 80 de ani de la sacrificiul suprem al parașutiștilor militari în luptele pentru apărarea Nordului Capitalei, din perioada 23-28 august 1944.
Au luat cuvântul domnul Marius Iorgulescu, directorul Editurii Militare, domnul Alin Spânu, istoric, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității București, domnul gl.bg. Vasile Soare și domnul col.(r) Doru Constantin Tocilă, autorii lucrării.
Membrii Asociației Tradiția Militară au purtat ținutele parașutiștilor militari din anul 1941 și au prezentat o demonstrație de reconstituire istorico-militară specifică anului 1941, iar domnul Feher Gabriel a purtat și prezentat ținuta specifică militarilor germani din anul 1941
Mulțumim pentru participare la eveniment a reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, Statului Major al Forțelor Terestre, Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, Brigăzii de Informații Militare „Mareșal Alexandru Averescu”, Asociaţiei General Radu Theodoru, Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria”, Asociației Diplomaților Militari în Rezervă și în Retragere, Asociației Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii – Bucureşti, Asociației Tradiţia Militară, Ligii Aeriene Române, Ligii Navale Române, Asociației TV 22, Nucleelor Fundației „General Grigore Baștan” din Buzău și din Merei.

 

Eveniment 22 Decembrie 2024

Fundatia “General Grigore Baştan” a depus coroane de flori la Troita Paraşutistului din incinta TVR si la monumentul asociatiei “Club 22” ,în memoria eroilor cazuti la datorie in timpul Revolutiei din decembrie 1989.
Recunoştintă vesnică!

Eveniment La Palatul Cercului Militar Național

Palatul Cercului Militar Național -Sala Bizantină a găzduit evenimentul dedicat împlinirii a 103 ani de la nașterea primului general parașutist din Armata Română , Grigore Baștan!
În deschiderea evenimentului , președinta fundației doamna Valentina Baștan a mulțumit cu profundă considerație reprezentanților din structurile Ministerului Apărării precum și asociațiilor și fundațiilor,ofițerilor activi și în rezervă,parașutiști militari și sportivi, aviatori, prieteni și cunoștințe, celor din familie care au acceptat invitația și de a caror prezența ,Fundația “General Grigore Baștan” se consideră onorată!
În luările de cuvânt a celor ce au dorit să povestească din amintirile lor despre comandantul și părintele lor spiritual , legenda parașutiștilor militari, au reușit să transmită multă emoție dar și sentimentul că figura generalului a rămas încă în sufletele celor care l-au cunoscut!
S-a vorbit despre realizările remarcabile ale deschizătorului de drum al parașutismului militar modern în România ,despre performanțele militare și sportive despre curaj și spirit de corp, despre pasiune și dedicare!
Au fost înmânate diplome de excelența unor ofițeri și subofițeri, din cadrul Batalionului 495 Parașutiști “Capitan Ștefan Șoverth , Batalionului 313 Cercetare în Adâncime precum și unor Nuclee ale fundației”General Grigore Baștan”, din Merei,Bacău,Buzău,Brașov,Rosiorii de Vede,pentru implicare deosebită ,profesionalismul și contribuția valoroasa la organizarea evenimentelor sub egida fundației!
În memoria generalului Grigore Baștan au fost înmanate atestate de Membru de Onoare domnului lt.col(r) Dumitrescu Marcel Dorinel,doamnei Florica UȚÂ și domnului Gheorghe UȚĂ ,pentru contribuția deosebită la păstrarea și dezvoltarea tradițiilor parașutismului militar românesc!
A fost prezentat bilanțul activităților pe anul 2024 precum și raportul de activitate care arată nu numai numarul considerabil al activităților dar si impactul si complexitatea lor.
A fost prezentat planul activităților pe care ni le-am propus pentru anul 2025 si care in bună parte sunt desfasurate împreună cu structuri din M.Ap.N, atât la nivel național cât și internațional , asigurându-ne astfel de promovarea tradițiilor parașutismului militar si creșterea imaginii si prestigiului structurilor militare din cadrul MAp.N și în general a aeronauticii românești!
Evenimentul s-a încheiat cu un mic Program artistic susținut de actrița Doina Ghitescu,soprană, Irina Gîju,tenorul Paul Celmare , Denisa Păscuț și Codruț Andrei mandolinș, profesori la Școala de Muzică Armonia , carora le multumim pentru momentele artistice deosebite!
Aducem multumiri deosebite domnului general de brigadă(r) Achim Alstanii care la cei 93 de ani , împreună cu un grup de membri al fundației noastre au depus o coroană de flori la bustul generalului Grigore Baștan , cu o gardă asigurată de Batalionul 52 Operații Speciale!
Mulțumim tuturor celor prezenți la eveniment si in general ,tuturor susținătorilor noștri care ne sprijină continuu si sunt alături de noi pe drumul dificil dar plin de satisfacții al păstrării și promovării tradițiilor militare ale parașutiștilor romani și al creșterii imaginii și prestigiului Armatei Române!
Vă multumim.

 

 

42 de ani de la plecarea generalului parașutist Grigore Baștan la “Regimentul de dincolo de nori”.

Cu deosebit respect, vă aducem la cunoștință că în data de 7 februarie 2025 , începând cu ora 11,00 , pe Aleea Principală a Cimitirului Ghencea Militar , va avea loc ceremonia militar-religioasă dedicată comemorării a 42 de ani de la trecerea în “Regimentul de dincolo de nori” a generalului Grigore Baștan., primul general parașutist din Armata Română!
Evenimentul se desfășoară în onoarea memoriei acestui remarcabil lider militar, simbol al curajului și devotamentului față de țară.
Vă informăm despre acest moment de profundă semnificație, considerând că prezența dumneavoastră ar sublinia respectul comun față de valorile pe care le-a slujit cu onoare generalul Grigore Baștan.
Unirea-Basarabiei

Unirea Basarabiei: prima treaptă spre idealul României Mari

În contextul geopolitic de azi, aniversarea Unirii Basarabiei cu România, moment care a marcat începutul unui an 1918 memorabil, are o încărcătură aparte. Spre deosebire de Transilvania, Basarabia este încă ruptă din trupul ţării, iar balansul actualei Republici Moldova între est şi vest şi tensiunile care au dus la afirmarea unui nou război rece între Rusia şi NATO demonstrează că problema teritoriului dintre Prut şi Nistru este una de actualitate şi, de asemenea, o rană încă deschisă în conştiinţa naţională.

În anul 1917, când revoluţiile s-au succedat în Imperiul Ţarist, începând cu cea din februarie care a dus la abdicarea lui Nicolae al II-lea şi până la „Marea revoluţie socialistă din Octombrie”, mişcarea de eliberare naţională a românilor din Basarabia a cunoscut o dezvoltare constantă, începând cu înfiinţarea la Chişinău, în martie-aprilie, a Partidului Naţional Moldovenesc, al cărui program sublinia necesitatea unei largi autonomii a regiunii şi dobândirea drepturilor cetăţeneşti şi naţionale pentru români. În spiritul vremurilor, au avut loc numeroase întruniri şi acţiuni de organizare:Congresul Uniunii Cooperativelor din Basarabia, Congresul ţăranilor din Basarabia, Congresul corpului didactic din Basarabia şi multe altele.

Drumul spre autonomia Basarabiei

La Congresul Popoarelor din Rusia, desfăşurat la Kiev între 8 şi 14 septembrie (stil vechi), au participat şi şase delegaţi moldoveni, care s-au pronunţat pentru autonomie în cadrul unei federaţii. Toamna anului 1917 a fost însă una tensionată;anarhia cuprindea Rusia şi, implicit, Basarabia, iar autorităţile se dovedeau neputincioase în faţa actelor de dezordine şi violenţă. În această atmosferă a avut loc Congresul Soldaţilor Moldoveni, convocat de Comitetul Central Ostăşesc Român, care şi-a deschis şedinţele la 20 octombrie, în Chişinău. În adunările din 21 şi 22 octombrie, Congresul a declarat „autonomia Basarabiei şi alegerea unui birou pentru organizarea Parlamentului local, denumit Sfatul ţării, precum şi 44 de ostaşi din sânul Congresului ca deputaţi în Sfatul Ţării”. A fost redactat un document, „Rezoluţiile Congresului Ostăşesc Moldovenesc”, care prevedea, printre altele, „să se recunoască faptul că forma cea mai potrivită a conducerii Rusiei este Republica Federativă Democratică”, „să se declare autonomia teritorială şi politică a Basarabiei” şi în cel mai scurt timp „să se alcătuiască Sfatul Ţării, format din 120 de deputaţi”.

Pe baza hotărârilor Congresului, la 21 noiembrie, Sfatul Ţării şi-a deschis lucrările, fiind alcătuit din reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, confesiunilor şi orientărilor politice. Numărul deputaţilor a fost majorat de la 120 la 150:105 români, 15 ucraineni, 14 evrei, şapte ruşi, doi germani, doi bulgari, doi găgăuzi, un polonez, un armean şi un grec. Preşedinte a fost ales Ion Inculeţ, iar printre deputaţi se găseau personalităţi de frunte ale Basarabiei, precum Pantelimon Halippa, Ion Pelivan sau Ion Buzdugan. La 2 decembrie, Sfatul Ţării a adoptat o Declaraţie prin care se proclama Republica Democratică Moldovenească, ce urma să facă parte din Republica Federativă Democratică a Rusiei, care nici nu exista. La 7 decembrie, puterea executivă a fost încredinţată unui Directorat, sub preşedinţia lui Pantelimon Erhan.

Unirea-Basarabiei

Vestea unirii, primită cu bucurie în Lăpuşna (fotografie realizată cu ocazia vizitei prim-ministrului Alexandru Marghiloman, 1918)

În cursul lunii decembrie 1917, Basarabia a fost teatrul unor acţiuni anarhice ale forţelor armate sau a altor organisme care se opuneau Sfatului Ţării:Frontotdelul (comitetul de front) Comitetului muncitorilor şi soldaţilor din Chişinău (de orientare bolşevică) şi RUMCEROD-ul cu sediul la Odesa, cea din urmă fiind prima organizaţie antiromânească creată de partidul bolşevic cu concursul lui Hristu (Cristian) Racovski şi Mihail Gheorghiu Bujor. Era condus de un comitet alcătuit din bolşevici basarabeni şi emigranţi din România, din care făcea parte, printre alţii, şi celebrul Max Goldstein, unul dintre autorii atentatului de la Senat din 1920. În aceste condiţii, exista riscul declanşării unui conflict civil în Basarabia, între mişcarea naţională moldovenească şi cea bolşevică.

CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL AICI

Sursa www.historia.ro

Parada-militară-1-decembrie-2018

Parada militară 1 decembrie 2018 București. Programul complet și unităţile care vor defila

Pentru parada militară de 1 decembrie din București au fost mobilizați circa 4.000 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, anunță MApN. Totodată, vor participa la defilarea de Ziua Națională 200 de mijloace tehnice și aproximativ 50 de avioane. 

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, circa 500 de militari din mai multe ţări aliate sau partenere, vor participa, sâmbătă, începând de la ora 10.00, la Parada Militară de 1 decembrie din București.

Potrivit news.ro, detaşamentele de militari străini vor fi din Albania, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, Turcia şi Ucraina.

Începând cu ora 8.00 dimineața va avea loc și o ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I.

Parada militară 1 decembrie Alba Iulia

La Alba Iulia parada militară va începe la ora 15:30, în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918. 1.600 de militari și specialiști, cu 150 de mijloace tehnice și 23 de avioane, vor participa la eveniment.

Pe timpul ceremoniilor din Bucureşti şi Alba Iulia vor fi executate câte 21 de salve de artilerie.

Paradele militare de 1 decembrie din București și Alba Iulia vor putea fi urmărite şi online, accesând pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naţionale.

Activităţi similare vor avea loc în marile garnizoane din ţară, cu participarea reprezentanţilor Armatei României, precum şi în teatrele de operaţii în care se află în misiune militari români. Cu ocazia Zilei de 1 Decembrie, Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz.

Restricţii de trafic pe 30 noiembrie și 1 decembrie

Pentru buna desfăşurare a Paradei Militare Naționale, Brigada Rutieră Bucureşti va dispune măsuri pentru asigurarea fluenței în trafic și informarea conducătorilor auto asupra restricțiilor rutiere pe arterele care converg către Piaţa Arcul de Triumf, pentru zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie, anunță MApN.

Folosirea dronelor (Remotely Piloted Aircraft Systems – RPAS) în spaţiul aerian unde se desfăşoară manifestările dedicate Zilei Naţionale este interzisă, conform prevederilor articolului 12 din Hotărârea de Guvern nr. 912/2010.

Foto credit Mediafax

Material realizat de si preluat de pe www.observator.tv

Smaranda Braescu a fost prima femeie parașutist cu brevet din România

Erou national si international, Smaranda Braescu a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutisrn (1931) și apoi campioană mondială – in anul 1932 cu recordul de 7400 m, salt efectuat pe aerodromul de la Sacramento, SUA. Pentru aceste realizari deosebite a fost decorată în anul 1933 de regele Carol al ll-lea cu ordinul Virtutea aeronautică şi Cruce de Aur cu două barete.

Chiar daca a durat mult, Smaranda şi-a câştigat rolul şi locul meritat pentru faimă şi onoarea pe care a adus-o României! Felicitări celor care au contribuit la realizarea acestui eveniment!

Fundaţia General Grigore Baştan şi Asociaţia cercetaşilor paraşutişti în rezervă şi retragere Buzău au adus un pios omagiu Campioanei mondiale la paraşutism, Smaranda Brăescu, cu ocazia dezvelirii monumentului la Cluj.