73 de ani de la infiinţarea primei subunitati de paraşutişti militari din România

/în /de

Simpozionul  aniversar național “73 DE ANI DE LA INFIINŢAREA PRIMEI SUBUNITATI  DE PARAŞUTIŞTI MILITARI DIN ROMÂNIA”, proiect al Fundaţiei General Grigore Baştan, în colaborare cu  Asociația Națională a Parașutiștilor din România, marchează un eveniment important in istoria paraşutismului militar şi sportiv, acela din 1931, în perioada interbelică, de spectaculoasa evoluţie a aeronauticii române situată printre primele din Europa. Inventatori de geniu, de renume european şi mondial precum Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Herman Oberth, Henri Coandă, care au propulsat prin invenţiile şi inovaţiile lor vizionare încă din primele decenii ale secolului 20 aviaţia, tehnica, siguranţa şi competitivitatea zborului, au deschis domenii către cuceririle tehnologice ale secolului 21, precum revoluţionarul avion cu reacţie sau explorările interplanetare.

Fundaţia “GENERAL GRIGORE BAȘTAN” are ca misiune de onoare, înscrisă în statutul ei, evocarea acestor modele şi a realizărilor lor excepţionale, precum şi a performanţelor profesioniştilor aeronauticii române, recordmeni de renume naţional şi internaţional care au contribuit prin curajul, talentul şi profesionalismul lor la dezvoltarea aviaţiei, a paraşutismului, a industriei de zbor. Astfel, nume ca ale multiplei campioane Smaranda Brăescu sau Traian Dumitrescu, Stefan Şoverth, Nicolae PANGICĂ, Teodor DOBRE, gral Grigore BAŞTAN, consideraţi pionieri-fondatori ai paraşutismului militar şi sportiv din Romania, vor fi aduse în atenţie la acest simpozion naţional, însoţite de inedite proiecţii video, de importante date ale unor reputaţi istorici militari, precum şi de mărturii emoţionante ale unor veterani paraşutişti. Acestor experimentaţi şi bravi performeri li se vor înmâna distincţii onorifice. 

Participă la Simpozion: reprezentanţi ai unor categorii de forţe din Ministerul Apărării Naţionale, profesionişti ai aviaţiei şi paraşutismului, reprezentanţi ai unor impotante asociaţii şi fundaţii neguvernamentale din aeronautică, prestigioase instituţii de stat din domeniul aeronauticii. De asemenea vor fi prezenţi cadre militare active, reprezentanţii unor formaţiuni de paraşutitşti din Bucureşti, Buzău, Bacău, Târgu-Mureş, care oferă  publicului într-un expresiv dialog între generaţii, proiecţii video cu realizări moderne, de ultimă oră, ale paraşutismului militar şi sportiv.

Evenimentul va avea loc pe 10 iunie, ora 12:00, la Cercul Militar Bucuresti.

Memorial General Grigore Baştan

/în /de

Concepută iniţial ca un concurs de paraşutism cu probe clasice sportive, competiţia ce poartă numele generalului Grigore Baştan s-a desfăşurat pentru prima dată la 20 august 1986, la Suceava, având ca organizatori Federaţia Aeronautică Română şi Aeroclubul României.
Momentul a fost astfel ales pentru a celebra stabilirea, la 20 august 1970, de către colonelul, ulterior generalul Grigore Baştan, a unui nou record individual de înălţime la saltul cu paraşuta.

Ulterior, în anul 1988, la Cluj, pe Aerodromul Dezmir, în cadrul întrecerilor din Cupa României la paraşutism s-a desfăşurat şi Cupa “General Grigore Baştan”.

In fiecare an FUNDAŢIA „GENERAL GRIGORE BAŞTAN” si structurile de specialitate din cadrul ministerului apararii au organizat Concursul aplicativ-militar de paraşutism „MEMORIAL GENERAL-MAIOR GRIGORE BAŞTAN”.

Resursele pentru desfaşurarea acestui concurs sunt asigurate Consiliul Local al Municipiului Buzau si Fundatia”GENERAL GRIGORE BASTAN “.

Obiectivele: promovarea paraşutismului militar si sportiv la nivel judetean, municipal, naţional si internaţional, precum si pastrarea cu demnitate a imaginii si personalităţii,generaului paraşutist Grigore Baştan, ca exemplu de dăruire si devotament în meseria pe care si-a ales-o şi pe care a respectat-o. În condiţiile actuale ale unei societati bazate pe informaţie , avem un public , tot mai tânar,dornic sa acumuleze cunostinţe relevante. Acest public nou are nevoie de o baza de reprezentare vizuală consistentă.

Un alt obiectiv il reprezinta dorinţa de a promova acest sport si arma, care se adreseaza atât cadrelor militare active si in rezervă, cât si tinerilor care practică paraşutismul militar si sportiv.

Concursul este un exemplu de colaborare, camaraderie, spirit de competitie si constituie un excelent mijloc de promovare a valorilor paraşutismului militar remarcându-se prin spectaculozitatea probelor, valoarea rezultatelor si disciplina participanţilor.

Concursul aplicativ-militar de paraşutism „MEMORIAL GENERAL MAIOR GRIGORE BASTAN” are scopul de a promova spiritului de corp, competiţie, disciplină, valorile paraşutismului militar şi sportiv.Totodata concursul mai are si un obiectiv cultural, o necesitate ce poate fi interpretata prin recunoasterea faptului ca trecutul va fi mereu relevant prezentului. Fără să ne explicăm trecutul nu putem avea nici viitor.

De asemenea un alt obiectiv il reprezintă, prezentarea acestei arme si sport in continuă dezvoltare, in paralel cu reliefarea personalitaţii si activităţii generalului paraşutist Grigore Baştan. Concursul este o ”lecţie deschisă” despre curaj, profesionalism, disciplina supravietuire si psiho-rezistenţă.

Militar pentru o zi

/în /de

Cei 14 elevi s-au prezentat la sediul unităţii din Buzău astăzi, la ora 16.00

Dacă ar fi fost în viaţă, generalul Grigore Baştan ar fi împlinit astăzi 92 de ani.

/în /de

Astăzi sărbătorim ziua de naştere a generalului Grigore Baştan, figură emblematică in Armata României, exemplu de profesionalism şi umanism pentru toţi cei din jurul său. Pe parcursul celor 40 de ani de carieră militară în slujba paraşutismului militar, a îndeplinit funcțiile de comandant al primului batalion de parașutiști și președinte al Comisiei Centrale de Parașutism din România. A scris „Istoria Paraşutismului Militar din România”, prima carte de acest gen din ţara noastră, a realizat şi perfecţionat mai multe inovaţii şi invenţii, cele mai cunoscute fiind modelele de paraşute cu un mare grad de siguranţă – B.G.7 M –pricipală şi B.G.3 M – de rezervă. În ziua de 20 august 1970 a executat un salt de la 10.000m cu paraşutele de concepţie proprie, cu care a stabilit recordul naţional de înalţime şi cădere liberă (7.000m), record rămas nedoborât până în ziua de astăzi. Inventator şi deţinător de record naţional, Grigore Baştan a fost primul general paraşutist al României, îndeplinind funcțiile de comandant al Trupelor de Paraşutiști şi locţiitor pentru Parașutiști al Comandantului Aviaţiei Militare. Amintirea este profundă iar imaginea generalului nostru paraşutist a ramas adânc întipărită în inimile tuturor celor care l-au cunoscut ca om, prieten dar mai ales comandant. Dacă ar fi fost în viaţă, generalul Grigore Baştan ar fi împlinit astăzi 92 de ani.

Ultima zi din anul 2013 ne aduce o veste trista pentru parasutismul romanesc

/în /de

Ultima zi din anul 2012 ne aduce o veste trista pentru parasutismul romanesc. Astazi s-a stins din viata Maria Iordanescu, o Doamna a parasutismului romanesc, multipla campioana, un suflet modest, nobil si generos.
Va straluci acum sus intre stele alaturi de Nelu Iordanescu
Maricica , iti promitem ca nu te vom uita! Dumnezeu sa te odihneasca in pace!

90-de-ani-de-la-naşterea-generalului-Grigore-Baştan

90 de ani de la naşterea generalului Grigore Baştan

/în /de

Fundația GENERAL GRIGORE BAȘTAN vă invita în ziua de 23 ian 2012 ora 15, la MUZEUL NAȚIONAL AL AVIAȚIEI ROMÂNE, în Sala de festivități la evenimentul ce va avea loc cu ocazia aniversării a 90 de ani de la nașterea generalului GRIGORE BAȘTAN.

Momentul coincide cu inaugurarea spatiului expositional din incinta muzeului care este destinat vietii si activității primului general parașutist al României.

La eveniment sunt invitați reprezentanți ai structurilor de specialitate din Ministerul Apărării și din domeniul civil, precum și reprezentanti ai ONG-urilor, civili, sau în rezervă, parașutisti sportivi și militari, rude, prieteni, cunoscuti.

Programul va cuprinde:

  • Evocarea biografica a generalului Grigore Baștan;
  • Scurte alocuțiuni, discuții, amintiri.
  • Distribuirea cărtii scrise de generalul parașutist și publicată post –mortem “Istoria parașutismului Militar în România” EDIȚIA 1 serie limitată.
  • Distribuirea filmului documentar Comandanti de Elită realizat cu ocazia implinii a 60 de ani de la constituirea Batalionului 60 Parașutiști Băneasa Otopeni;
  • Inscrieri in Cartea de Onoare a Fundației General Grigore Baștan
  • Cocktail

NOU! In cadrul Filialei din Municipiul Buzău a Fundației “GENERAL GRIGORE BAȘTAN” se aniverseaza 90 de ani de la nasterea generalului grigore bastan in data de 23 ianuarie 2012 ora 13,00 la CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU OPERAȚII SPECIALE “GENERAL-MAIOR GRIGORE BAȘTAN”.

Pentru prima data de la infiintarea fundatiei cand acest eveniment se desfasoara concomitant in București și Buzău.

Memorialul „General Grigore Baştan” 2011 Aerodromul Buzău

/în /de

A 25-a ediţie a Memorialului de paraşutism General Grigore Baştan a avut loc pe 30 septembrie 2011 pe Aerodromul Buzău. Organizatori: Aeroclubul României şi Fundaţia General Grigore Baştan.

Despre Mihai Tantu

/în /de

Apriga si trista viata a fondatorului trupelor de comando romanesti, parasutistul basarabean Mihai Ţanţu

Capitanul Mihai Tantu

Capitanul Mihai Tantu

Plutonul de Misiuni Speciale – Judo, parasutism si patriotism

Infiintarea primelor unitati de comando ale Armatei Romane nu este cunoscuta de publicul larg potrivit cu jertfa si statura militarilor care si-au dedicat intreaga viata aparari i tarii, printre care se afla legendarul parasutist basarabean Mihai Ţanţu, fiu al unui membru al Sfatului Tarii care a votat Unirea si a fost de trei ori prefect de Chisinau, erou al luptelor anti-sovietice, dupa 23 august 1944 activ in Miscarea Nationala de Rezistenta, arestat, condamnat la 25 de ani de temnita, evadat de la Aiud, fugit in Franta unde intra in Serviciul de Informaţii al Militarilor Români din Exil, reintors in tara pentru actiuni de sabotaj, rearestat si inchis din nou, tot la Aiud, pana la decretul de amnistie din 1964.

După înfiinţarea, la 10 iunie 1941, a primei companii de paraşutişti din Armata Română, în cadrul Centrului de Instrucţie al Aeronauticii de la Popeşti-Leordeni, locotenentul de atunci Mihai Ţanţu a fost printre primii ofiţeri care au răspuns apelului de încadrare în această unitate care avea să se situeze în scurt timp în elita oştirii române, dupa cum se arata intr-un studiu publicat sub egida Fundatiei Maresal Alexandru Averescu, consultat de Ziaristi Online.

In Foaia sa calificativa pe anul 1943, aflata in Arhivele Militare Romane, se mentioneaza ca Mihai Ţanţu s-a evidentiat mai ales in diferite acţiuni diversioniste cu Plutonul de Misiuni Speciale, “dovedind excepţionale aptitudini în instruirea elementelor sale ca saboteuri, informatori şi terorişti”.

Un veteran judoka, profesorul Anton Muraru, antrenor emerit, centura neagra 8 dani la judo, povesteste: “La ordinul Subsecretariatului de Stat al Aerului, Detaşamentul Operativ al căpitanului Mihai Ţanţu a intrat în dispozitiv cu: un pluton de paraşutişti sub comanda slt. paraşutist Petre Ghica, pe aerodromul Băneasa; un pluton de paraşutişti sub comanda slt. paraşutist Vasile Fulicea, pe aerodromul Boteni (Titu), unde se afla dislocat Statul major al Aerului; un pluton de paraşutişti sub comanda slt. paraşutist Vasile Frugină, pentru paza Subsecretariatului de Stat al Aerului (Bucureşti); un pluton de paraşutişti sub comanda lt. paraşutist Grigore Meteş, la Comandamentul Artileriei Antiaeriene din Parcul Carol.

Cele mai bune cadre din acest Detaşament – denumit si Compania de Misiuni Speciale – au intrat sub conducerea personală a cap. Mihai Ţanţu care avea ordinul de a avea o trupa de comando, gata de acţiune. Au beneficiat de stagii de pregatire in Germania sub conducerea unor instructori japonezi. Instrucţia lor de paraşutişti încuraja iniţiativa, originalitatea în luptă, trucurile, şiretlicurile din jiu-jitsu, orientarea in teren, abilitatea si curajul fără margini…

Acţiunile de comando au fost iniţiate de căpitanul paraşutist Mihai Ţanţu, incepand din anul 1943. La o astfel de acţiune a participat – si ne-au si confirmat – Vasile Cosma si Mircea Butoescu. După ce au distrus un pod şi un depozit de muniţii in Uniunea Sovietică, paraşutiştii au trecut printre linii şi s-au intors in ţară.

In Romania, membri acestor trupe de elită aveau indatorirea de a căuta punctele vulnerabile ale apărării obiectivelor strategice din Romania, de a lăsa urme ale trecerii, vizibile pentru “arbitrii” de la Statul Major. Odată cu sosirea ruşilor, au venit vremuri grele pentru practicantii tehnicilor diin jiu-jitsu si judo, componentii din trupele de paraşutişti, au trecut in silentio-stampa pentru ca riscau să fie duşi ca prizionieri in Uniunea Sovietică.

Comandantul Mihai Ţanţu a distrus arhiva şi a desfiinţat unitatea. Paraşutiştii s-au răspandit in ţară. Vasile Cosma s-a intors in Timişoara, unde-i locuiau părinţii. Personal l-am cunoscut in anul 1967, domnia sa fiind contabil la C. S. S. Energia Bucuresti, dupa 12 ani de detentie. Luptase intr-o trupa de comando in muntii Fagaras impotriva ocupantilor rusi si a comunistilor”, aminteste profesorul Anton Muraru in lucrarea sa, “Judo in Armata Romaniei”.

Memoriile dlui Cosma, in care este pomenit si capitanul Ţanţu, sunt reproduse si de Vali Corduneanu in articolul Amintirile unui absolvent al celei dintâi promoţii de paraşutişti militari.

Viata legendarului Mihai Ţanţu este prezentata in detaliu in revista “Strajer in calea furtunilor” – magazin al Fundatiei Maresal Alexandru Averescu, intr-un material extrem de bine documentat, realizat de colonel dr. Mircea Tănase, de la Statul Major General:

“Căpitanul paraşutist Mihai Ţanţu s-a născut la 16 iulie 1914 la Ghermăneşti, judeţul Bălţi, Basarabia, fiul lui Vasile şi al Mariei. Tatăl său, învăţătorul Vasile Ţanţu, a fost deputat în Sfatul Ţării de la Chişinău, unul dintre principalii artizani ai unirii Basarabiei cu România la 23 martie 1918. La 20 noiembrie 1919, în sala mare a Ateneului Român, la deschiderea lucrărilor primului Parlament al României întregite, din care făceau parte şi trimişii Basarabiei, Vasile Ţanţu reprezenta ca deputat judeţul Chişinău. A fost prefect de Chişinău de trei ori, deputat şi preşedinte al Camerei de agricultură. Dezamăgit de viaţa politică, s-a retras la ţară, profesând în continuare ca învăţător. La 30 ianuarie 1937, la vârsta de 55 ani, în urma unei boli grave, a fost operat la Iaşi, dar nu a supravieţuit operaţiei. Autorităţile române i-au făcut funeralii naţionale. A fost înmormântat la Cimitirul Central din Chişinău. Ioan Pelivan afirma cu acest prilej: “Cu Vasile Ţanţu dispare unul dintre cei mai vajnici luptători basarabeni pentru realizarea idealului naţional: Unirea.”

La ocuparea Basarabiei, în 1940, de către sovietici, aceştia i-au căutat pe toţi cei care făcuseră parte din Sfatul Ţării şi realizaseră, în 1918, unirea Basarabiei cu România. Pe toţi cei care mai trăiau i-au arestat şi deportat în URSS, dintre mulţi în RASS Tătară, unde şi-au găsit sfârşitul repede. Pe Vasile Ţanţu, plecat în lumea celor drepţi cu câţiva ani mai înainte, nu l-au mai găsit. S-au răzbunat în schimb pe familia acestuia, omorându-i doi dintre fii. Cel de-al treilea, Mihai Ţanţu, era ofiţer în armata română şi avea să devină o figură marcantă în timpul evenimentelor din august 1944 şi imediat următoare. Va căuta, în noile condiţii create după 23 august 1944, să continue lupta tatălui său, declarând că nu mai are alt scop în viaţă decât lupta pentru Basarabia.”

Pentru apartenenta la Miscarea Nationala de Rezistenta este arestat la 28 aprilie 1946 si condamnat la 25 de ani închisoare pentru “crimă de complotare întru distrugerea unităţii statului”.

Istoricul Mihai Pelin, în lucrarea sa “Opisul emigratiei politice – Destine in 1222 de fise alcatuite pe baza dosarelor din arhivele Securitatii”, aparuta la Editura Compania, îl fişează pe Ţanţu astfel: „Născut la 14 august 1914 în Basarabia (astăzi în Republica Moldova). Fost căpitan de paraşutişti. Arestat ca membru al pretinsei Miscari Nationale de Rezistenta. În 1949 a evadat din penitenciarul Aiud şi a fugit din ţară la Viena, unde ar fi fost recrutat de spionajul francez. La Paris, împreună cu generalul Dumitru Petrescu şi comandorul Mihai Opran, a făcut parte din Serviciul de Informaţii al Militarilor Români din Exil. Ar fi fost instruit corespunzător de Biroul 2 francez, fiind apoi trimis în România să verifice tăria rezistenţei din munţi şi să înfiinţeze un serviciu sedentar al PNŢ, serviciu care urma să fie condus de Dumitru Secară. În 1950 a descins în România şi a intrat în legătură cu Lia Popescu, o fostă amantă a lui Mihai Opran. În scurt timp a fost arestat de Securitate, iar Lia Popescu a fost surprinsă într-o tentativă de trecere frauduloasă a frontierei”, citeaza col Mircea Tanase in studiul sau.

Istoria vietii lui Mihai Ţanţu reintra in conul de tristete. Ţanţu ajunge din nou la Aiud, de unde evadase. La prima pedeapsa se adauga acum si cea de spionaj. Este eliberat in 1964, in urma decretului de amnistiere a detinutilor politici emis dupa scaparea de consilierii sovietici. A trait in anonimat si moare secerat de boala in 1979 fiind condus pe ultimul drum, la cimitirul Cărămidarii de Jos din cartierul Berceni, de catre camarazii sai de arme, membrii primelor trupe de comando romanesti.

Viata si faptele de arme ale eroului basarabean sunt povestite, pe larg, in articolul colonelului Mircea Tanase, Căpitanul paraşutist Mihai Ţanţu, un nume pentru istorie, aflat la pagina 58 a  revistei Fundatiei Maresal Alexandru Averescu  “Strajer in calea furtunilor”.

Articol preluat de aici: http://www.ziaristionline.ro/2011/10/04/inedit-apriga-si-trista-viata-a-fondatorului-trupelor-de-comando-romanesti-parasutistul-basarabean-mihai-tantu/

La multi ani tuturor parasutistilor militari din Romania

/în /de

Avem deosebita placere de a fi alaturi de parasutistii militari cu ocazia implinirii a 70 de ani de la infiintarea primei subunitati de parasutisti din Romania. Citește mai mult

Gheorghe Iancu stabilește un nou record național

/în , /de

Astazi, 28 mai 2011, in cadrul miting-ului aerian de la Strejnic, Colonelul (r) Gheorghe Iancu a executat o lansare solo, dintr-un avion AN2, devenind cel mai in varsta om din Romania care a sarit cu parasuta. Citește mai mult